Sa alaptezi? Nu-i deloc usor!'

Zâna bebelusilor

Suna a lauda de sine daca va spun ca m-am încapatinat la 41 de ani sa fac cel de-al doilea copil, iar pe deasupra si sa-l alaptez?
 
Sunt fericita mamica a unei fetite de 4 luni, Ana-Maria, alias Mariuca. Un copilas pe care ni l-am dorit de mult timp si care, asemenea unei raze de soare, a venit sa ne încânte existenta, destramând  cu zâmbetul lui inocent orice trista amintire. Va puteti imagina bucuria noastra, elanul, dar si temerea ca nu vom putea face fata acestui nou inceput? La început eram mai neajutorati decât Mariuca, care ne privea cu ochisorii ei mari, albastri, parca spunându-ne:  Ei, veniti-va în fire, sunt aici, lânga voi, pe Pamânt! Ochisorii aceia valorau cât tot univesul si pentru ei am fi sacrificat totul!  Prima încercare fost la 2 zile de la nastere, cand am realizat ca nu reusesc sa-mi alaptez copilul. Peste durerile provocate de cezariana s-au suprapus cele legate de alaptare: începuse furia laptelui si sânii erau tari ca piatra. La maternitate n-a stat nimeni  sa-mi explice cum trebuie sa-mi pun copilul la sân, pentru a debloca canalele de lapte, cum sa-l învat sa  suga, astfel, odata ajunsa acasa, situatia mi-a scapat de sub control: febra, dureri, dar mai presus ca orice – gândul chinuitor si frustrant ca-mi lipsesc copilul de ce avea nevoie cel mai mult – laptele matern! Si aici nu e vorba doar de hrana, ci si de imunitatea bebelusului, de afectiunea, confortul si siguranta pe care doar alaptatul la sân i le poate oferi. Au fost 3 zile si nopti de munca continua, pentru a reusi deblocarea canalelor de lapte,  timp în care am încercat toate pompele din comert, inclusiv pe cea electrica, dar fara succes. Eram pe cale de a claca nervos, nu ma mai recunosteam eu pe mine însumi, iar ceea ce m-a speriat cel mai mult a fost  deznadejdea care m-a cuprins (eu fiind o natura optimista, care încurajeaza pe toata lumea) : era clar ca în felul acesta ajungeam pe masa de operatie!  Pe Mariuca o hraneam cu laptic artificial, pâna când a facut constipatie.
Eram la capatul puterilor! Imaginati-va si atmosfera din casa, când nimeni nu stia ce sa faca si cum sa ma ajute. Si atunci, absolut întâmplator, o doctorita cunoscuta mi-a recomandat-o pe dna Musat - moasa, specialist in alaptare. A fost o seara de pomina, pe care nu o voi uita niciodata! Trei ore am muncit cu totii cot la cot pâna când Mariuca a reusit sa apuce sânul si sa înceapa alimentarea pe cont propriu! Grea sarcina pentru un copilas atât de mic, dar, ajutat de doamna Musat, care a aruncat în lupta toate efectivele competentelor sale, bebelusul meu a reusit prima îngititura de lapte la sân! Acesta era Everestul nostru, pe care l-am escaladat în echipa!
Sunt fericita ca pot s-o alaptez pe Mariuca, aceasta fiind cea mai sincera marturie de dragoste pe care i-o pot face acum! Si acest lucru ar fi fost imposibil fara ajutorul unui om cu suflet mare, care-si face cu multa daruire si competenta  meseria  si care a fost pentru noi îngerul pazitor – dna Georgeta Musat. Înca o data ma conving de faptul ca Dumnezeu îsi arata dragostea aducându-ne în cale oameni deosebiti. Multumim mult ca existati, dna Musat si sa dea Dumnezeu sa poata beneficia de priceperea Dvs câti mai multi bebelusi. Iar mamicilor le doresc mult curaj si dorinta de a face tot posibilul pentru asi alapta puiutii si a le arata, astfel, dovada cea mai sincera a dragostei lor. 


Cu drag, Rodica Ursu, Bucuresti, August 15 

 
Cursuri