Dieta in alaptare

Totul a inceput cand am ajuns acasa cu o mica minune pe nume Sara. In maternitate ne descurcaseram bine Sara păpând sân cat de des (sau rar) dorea. Asta până în a 6-a zi dupa nastere, când unul dupa altul... am pierdut numarul scaunelor ei, dupa ce-am trecut de 12. Stiind cat de usor se deshidrateaza nou-nascutul, fuga cu Sara la spital unde am fost internate. N-a durat decat 2 zile de... analize peste analize, ecografie si multe sfaturi. S-a dovedit că nu era nimic infectios, doar faptul ca eu am indraznit sa mananc in cea de-a 6-a zi dupa nastere o omleta cu 3 foi de salata verde si 2 portocale. cristinag.jpg

Au urmat sfaturile, toate foarte bine intentionate, venind de la medici si asistente, toti cu experienta in pediatrie. Timp de o zi intreaga am auzit ba ca n-ar trebui sa mananc fructe deloc, ba ca trebuie sa mananc totul fiert si evident evitand varza si fasolea, ba ca n-ar trebui sa m-ating de castraveti, ba ca iaurtul in dieta mamei face rau pruncului alaptat, ba ca ouale ar fi de vina, ba ca branza de vaci da crampe inimaginabile puiutului si uite asa, aproape reprosandu-mi ca sunt la al doilea copil si nu stiu ce sa mananc, am fost externate absolut buimace. Ajunsa acasa, de teama reintoarcerii in spital, am ajuns sa mananc ziua intreaga paine prajita si ceai de chimen.

Dupa 2 zile, mi-am adus aminte de Georgeta. O cunoscusem in 2002 la Georgetown University unde am studiat impreuna la catedra de Nursing. Eram un grup de entuziasti dornici sa schimbe lumea; est- europeni si sud-americani fiecare pasionat de domeniul in care lucra. Georgeta era pasionata de alaptare. As zice "buna pasiune" ca doar sta la baza unei vieti sanatoase, si pentru mama, si pentru prunc.

Deci, am pus mana pe telefon si am sunat-o. Cu vocea plina de entuziasm si bucurie, cu multa rabdare si profesionalism mi-a dat incredere sa-ncep sa mananc tot ceea ce avea nevoie puiul meu si cu mine: o alimentatie variata si echilibrata.

Aveam o sumedenie de intrebari la care Geta avea raspunsuri, nu orice raspunsuri, ci toate bine documentate. Pe langa discutia telefonica, Geta mi-a indicat si cateva site-uri pe care am gasit informatii foarte utile si in cateva e-mai-luri „ne-a pus pe roate".

Acum Sara are 6 luni, a crescut frumos si armonios, fara nici o problema de sanatate, alaptata la cerere de o mama care mananca mult mai mult decat paine prajita si ceai. Cand o alaptez simt ca-i dau ce e mai bun pentru ea si in plus parca ne regasim la fiecare masa intr-un halou de dragoste „burtica la burtica". Acum, de fiecare data cand o alaptez se cuibareste la pieptul meu si mananca cu pofta, iar uneori se rasfata.

Maternitatea, in esenta ei, poate fi cea mai fericita experienta a unei femei, iar aceasta poate fi completata cu bucuria alaptarii.

Iti multumim, Georgeta, ne-ai ajutat cu profesionalism tocmai atunci cand eram pe cale sa ne scufundam ...intr-un ocean de paine prajita cu ceai.

Brasov 2009 – Cristina G

   
Cursuri