Dreptul mamei de a alapta in locuri publice

Alimentatia naturala este o masura majora de sanatate pentru copii si mame. De aceea promovarea, sustinearea si protectia alaptarii sunt prioritati internationale de sanatate publica. (http://www.csssjeannemance.ca/actualites/actualites/detaille/l-allaitement-maternel-en-public/f0eb1c8f5e6dee061a2abbed32d07a71/)
Pentru un sugar, alimentul prin excelenta este laptele mamei sale. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca laptele matern sa fie singurul aliment al sugarului in primele sase luni de viata. Dupa aceasta varsta este recomandata continuarea alaptarii pana la doi ani si peste, adaugand treptat, putin cate putin, alimente solide.
Există numeroase opinii conform carora alaptatul in locuri publice este considerat ofensator la adresa ordinii si linistii publice. Mai mult decat atat, anumiti indivizi incadreaza fapta la infractiuni de tipul ultrajului contra bunelor moravuri, sustinand ca femeile care alapteaza în public caută să-şi expună părţi ale corpului care sunt asociate, în mod obişnuit, cu actul sexual. (Despre alaptatul in public si unele opinii din popor, Simona Cimpoca,http://www.juridice.ro/228747/despre-alaptatul-in-public-si-unele-opinii-din-popor.html)
In Romania nu exista nicio lege care sa reglementeze statutul mamelor care alapteaz in public, nici pro, nici contra. Iata cum stau lucrurile, insa, in ligislatia altor state:
In Marea Britanie
In 1993, Royal College of Midwives a demarat o ancheta in 734 de restaurante. 25% dintre cei intervievati au manifestat o atitudine negative fata de alaptatul in public. Intr-un alt sondaj, realizat tot de RCM, 50% dintre barbatii chestionati erau contra alapatului in spatii publice. Pe bayaacestor sondaje, guvernul britanic a demarat o importanta campanie de promovare a alaptatului in public. In 2000, Camera Comunelor a fost alertata de interdictia facuta unei femei deputat de a alapta in incinta cladirii Westminster. In consecinta, a fost desemnat un “purtator de cuvant” care s-a angajat sa ridice aceasta interdictie. In urma acestei campanii, in octombrie 2010, a fost adoptat Actul de egalitate prin care se reglementeaza faptul ca o femeie nu poate fi privita discriminatoriu pentru ca isi hraneste copilul la san in spatii publice. Ea poate face acest lucru in parcuri, locuri de petrecere a timpului liber, cladiri publice, magazine, restaurante, spitale, teatre, cinema sau in transportul in comun, respectiv autobuze, trenuri, avioane.
In Statele United States Breastfeeding Committee

In decursul ultimilor ani, aproape jumatate dintre statele americane au votat legi care protejeaza dreptul mamei de a alapta in public. Mai mult, in Statul New York, au fost instituite sanctiuni drastice in cazul incalcarii dreptului femeii de a alapta in public, incalcare asimilata cu violarea drepturilor civile ale persoanei. Legea prevede sanctiunea inchisorii de 1 pana la 5 ani asociata cu amenda in cuantum de 1000 pana la 5000 USD!! Singura conditie impusa mamei care alapteaza in locuri publice este de a nu-si expune mamelonul. (Sursa:http://www.lllfrance.org/Allaiter-Aujourd-hui/AA-51-Allaiter-en-public.html)
In Scotia
Si in Scotia exista clauze mult mai favorabile pentru alaptatul in public. Aici, o mama isi poate hrani copilul sub doi ani in orice loc si in orice moment, iar orice incercare venita din partea oricui de a opri acest lucru sau impiedicarea propriu-zisa a lui poate atrage raspunderea penala a celui care o face. 
In Canada
Legislatia interna reglementeaza dreptul mamei de a alapta in public. Curtea Suprema din Canada s-a propnuntat in favoarea alaptarii in locuri publice. Exista o vasta jurisprudenta in acest sens. 
De un interes major sunt, in opinia noastra, argumentele formulate de instanta canadiana in ceea ce priveste chestiunea alaptarii in locuri publice. Astfel, instanta suprema canadiana apreciaza ca promovarea alaptarii este unul dintre obiectivele majore ale OMS. Binefacerile alaptarii sunt in egala masura recunoscute la nivel international si de Conventia referitoare la drepturile copilului (adoptata si de Romania prin Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului publicata in Monitorul Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001), care reglementeaza in art. 24 urmatoarele:
1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. 
2. Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui drept si, in mod deosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru: 
(…) 
e) asigurarea ca toate segmentele societatii, in mod deosebit parintii si copiii, sunt informate, au acces la educatie si sunt sprijinite in folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatia copilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului inconjurator si ale prevenirii accidentelor; 
(…)
Tribunalul subliniaza ca alaptarea in locuri publice nu trebuie tratata ca un gest exhibitionist,ci ca un gest natural intim legat de capacitatea unei femei de a da nastere unui copil. 
O viziune negativa, dezaprobatoare fata de alaptarea in locuri publice duce, in multe cazuri, conchide instanta suprema canadiana, la intreruperea alaptarii mult prea devreme (in jurul varstei de 2 luni), ceea ce este alarmant. Se considera ca alaptatul, vazut ca un gest firesc admis in public, duce la cresterea varstei pana la care copilul este alaptat la san. Un principiu al alaptarii este ca se deruleazala pe perioade frecvente si neregulate de timp. Aceasta face ca lipsa tolerantei fata de alaptatul in public sa restrictioneze viata sociala a mamei pentru o perioada de 6 pana la 12 luni sau chiar mai mult. Excluderea unei mame dintr-un loc public, pentru un astfel de motiv, poate avea un impact semnificativ asupra determinarii de a continua alaptarea. In aceasta ordine de idei, tribunalul considera ca o astfel de atitudine ascunde un act de discriminare. Capacitatea femeii de a alapta este unica si personala sexului feminin. De aceea, discriminarea bazata pe faptul ca o femeie alapteaza este o forma de discriminare pe motiv de sex. Excluderea dintr-un loc public unei femei care alapteaza este o discriminare pe motiv de sex, intrucat alaptarea este fiziologic rezervata femeii.
Instanta canadiana observa ca se intampla uneori ca o femeie sa fie descurajata sa alapteze in public pentru ca anumite persoane considera ca este vorba despre un act indecent. Totusi, alaptarea este o problema de sanatate si nu de bune moravuri. Femeile trebuie sa aiba dreptul de a alege de a-si hrani copilul in modul pe care il considera cel mai demn, cel mai confortabil si cel mai sanatos.
Am amintit numai cateva exemple de state care sanctioneaza atitudinile ostile alaptatului in locuri publice. Cu siguranta, la o cercetare mai amanuntita, si in legislatia altor tari am putea regasi astfel de formulari legale. 
In Romania. Posibilitati juridice pentru apararea dreptului la alaptare in locuri publice 
Asa cum mentionam mai sus, in Romania nu este legiferat dreptul femeii de a alapta in locuri publice. Cu toate acestea, avand in vedere ansamblul reglementarilor interne si internationale in materie de drepturile omului, nu poate fi contestata sub nicio forma existenta acestui drept.
Astfel, potrivit art.20 din Constitutie,
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Art. 22 prevede ca

(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. (nn.: interzicerea alaptarii in spatii publice aduce atingere acestui drept prin lipsirea sugarului de hrana, mai ales in acele situatii in care mama este este nevoita, neavand alta alternativa, pentru rezolvarea unor treburi personale sau de serviciu, sa iasa in locuri publice).

Potrivit art.1 din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, (…)

“prin discriminare se întelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (…)”.

Sunt discriminatorii, potrivit legii, practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane fata de alte personane (nn. O mama care isi hraneste copilul cu biberonul in locuri publice fata de o mama care alapteaza). Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, atrage raspunderea contraventionala.
Persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii în termen de un an de la data savarsirii faptei, solicitand constatarea faptei de discriminare si restabilirea legalitatii.
De asemenea, persoana care se considera discriminata poate formula, in fata instantei de judecata, o cerere pentru acordarea de despagubiri, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru si nu este conditionată de sesizarea Consiliului.
Nu pot incheia acest demers decat intr-o nota umoristica a problematicii ilustrate in cauza, citand un articol dintr-o publicatie autohtona, articol ce caracterizeaza intr-un mod realist fobia unora de a vedea o femeie alaptand: 
“o tânără mămică își dezvelește un sân pentru a-și hrăni copilul. Un bărbat aflat în fața ei începe să-și dea ochii peste cap, oftează și spune printre dinți că-i scârbos și nesimțire să faci așa ceva în public. Se întoarce cu spatele și îi molipsește pe aproape toți s-o trateze cu scârbă pe tânăra mămică. Cumva, „țâța” asta a pus capac. Așa nu se mai poate! Înghițim nuditatea de pe TV, cea din tabloidele cumpărate de orice puști, limbajul colorat, dar alăptatul în public este ultima picătură a societății dezintegrate în care ne regăsim. Și asta naște dezbateri la fel de viguroase precum cele despre politică: „Să interzicem alăptatul în public?”.
Suntem un neam foarte interesant și-mi place faptul că și pe noi ne surprindem. Nu știu cum e la francezi, dacă se predau în fața unei probleme atât de importante, ori dacă americanii instaurează cu armata democrația alăptatului public în țările din lumea a treia cu resurse, dar românii sunt o mixtură de emancipare de la țâța vacii – paharul de Nesquik – pornografie prematură. Și nu ne predăm în fața acestor probleme. Multe doamne militează pentru „OK”-ul dat alăptării în public. Că-i o nevoie a copilului și nu-i poți pune în gură un plastec care imită pielea, dar nu și atingerea mamă-prunc. De cealaltă parte, e jignitor, grobian, nesimțire. În societatea modernă nici nu se mai alăptează copilul. Există aplicații pe iPhone care o fac, în timp ce tu te uiți la seriale pe tabletă. Ce, Doamne, iartă-mă?!
Sunt convins că această problemă va dispărea atunci când în România vor apărea primele imagini cu un bărbat care „alăptează”. Majoritatea își vor aduce aminte ce bine și normal era când făceau femeile asta.” (Alăptatul în public, butoiul cu pulbere al societății ,George Bonea,http://www.academiacatavencu.info/opinii/alaptatul-in-public-butoiul-cu-pulbere-al-societatii.html)
Avocat Anca Elena Moise
 
Cursuri